Rareori analistii economici de pe diferite meridiane au fost atat de unanimi in pareri, ca acum cand discuta perspectivele dolarului.
Chiar si cei increzatori intr-o revenire rapida nu-si mai fac iluzia ca roata istoriei se va intoarce si ca moneda americana va mai cunoaste gloria de altadata, scrie Project Syndicate.
Nu ne-am asteptat: dolarul cade, dar euro nu urca
Lumea s-a obisnuit, de mai bine de o jumatate de secol, sa vada in dolar garantia stabilitatii, dar si unitatea de schimb sigura in tranzactiile transfrontaliere, pe toate cele cinci continente.
Inca de acum un deceniu, dupa 11 septembrie 2001 (coincidenta, sau nu?), dolarul a inceput sa-si piarda stralucirea. Pe atunci, cota sa din rezervele valutare ale bancilor centrale era mult peste 70%. A scazut an de an, iar, la inceputul lui 2011, era putin peste 60%. Intre timp, a mai scazut.
Extinderea spectaculoasa a UE a indus repede in opinia publica emotiva ideea ca euro aspira la tronul valutei mondiale.
Intr-un asemenea moment favorabil, cand tocmai avea ocazia sa ridice steagul sus, strigand "Ura! Am invins!", iata ca euro cade ranit si, in loc sa strige, isi linge ranile cum poate. Euro nu pare sa inlocuiasca dolarul.
Sa nu pui toate ouale in acelasi cos
Atunci, cine? Nimeni nu s-a pregatit pentru asa ceva, nimeni nu s-a asteptat. In perioada sovietica, URSS a incercat o valuta comuna pentru tarile din defunctul CAER. Schimburile pe baza de "ruble - crearing tari socialiste" s-a dovedit un fiasco.
Si acum Rusia se teme sa nu fie pacalita de conjunctura. Saptamana trecuta, consilierul economic al presedintelui Medvedev declara: "cred ca solutia pentru Rusia este sa ajunga la o intelegere cu China si, urmare acesteia, sa tina o buna parte din activele sale in yuani - ar fi o cale de diversificare". @N
