În psihologia gestualităţii, atitudinea braţelor încrucişate este un semn de închidere în sine, de protecţie şi rezistenţă. Iată însă acum şi o nouă semnificaţie neurofiziologică, pe care o găsim în LE GÉNÉRALISTE nr. 1015. Potrivit autorilor unui studiu recent, încrucişarea braţelor poate modula intensitatea durerii. În cadrul experienţei, stimularea nociceptivă a luat forma unei înţepături cu durata de 4 ms în mână, de la distanţă, cu un laser. (...)

În psihologia gestualităţii, atitudinea braţelor încrucişate este un semn de închidere în sine, de protecţie şi rezistenţă. Iată însă acum şi o nouă semnificaţie neurofiziologică, pe care o găsim în LE GÉNÉRALISTE nr. 1015. Potrivit autorilor unui studiu recent, încrucişarea braţelor poate modula intensitatea durerii. În cadrul experienţei, stimularea nociceptivă a luat forma unei înţepături cu durata de 4 ms în mână, de la distanţă, cu un laser. Două teste separate compară electroencefalograma recepţiei dureroase, cu Publicitate braţele pe lângă corp şi cu ele încrucişate. Surpriză: cu braţele încrucişate, intensitatea semnalelor cerebrale algice este mai mică. Este vorba, într-adevăr, de modificări ale informaţiilor somatosenzoriale la nivel cortical. Capacitatea determinării precise a localizării stimulului este esenţială pentru interacţiunea cu lumea, dar şi pentru resimţirea durerii. Dacă încrucişarea braţelor pe linia mediană afectează tratarea informaţiilor şi induce o analgezie semnificativă, s-ar putea totuşi obiecta că o stimulare dureroasă ţintită altundeva decât în mână n-ar mai fi obligatoriu amortizată. Cercetătorii de la University College din Londra par însă convinşi că da. Potrivit acestora, faptul de a pune mâna stângă pe dreapta şi dreapta pe stânga provoacă o confuzie cerebrală care alterează transformarea stimulului în durere. Astfel, descoperirea ar putea reduce durerea unu