- Social - nr. 849 / 19 August, 2011 Potrivit Eurobarometrului, preluat de Mediafax, la nivelul tuturor statelor membre ale UE, FMI este cel mai bine plasat pentru reformarea pietei financiare globale (25%), urmat de institutiile Uniunii Europene (21%) si de tarile din grupul G20 (18%). Romanii plaseaza insa FMI abia pe locul al treilea (14%), acesta fiind devansat de tarile G20 (18%) si Uniunea Europeana (27%). Explicatia? Cine a urmarit, in ultimii ani, "interventiile” FMI in economia unor tari in curs de dezvoltare – inclusiv in cea a Romaniei – nu poate sa nu constate (fara a fi mare expert in domeniu) ca "retetele” sale – "prudenta financiara exagerata” – au produs crize economicosociale majore intr-o serie de tari, precum Mexicul, Ecuadorul, Argentina sau Turcia. Dar nu numai. In Europa de Est, sub denumirea de "terapie de soc”, acordurile stand-by semnate de statele din regiune cu FMI au generat, de asemenea, consecinte sociale dintre cele mai dure, chiar daca nu colapsuri ca in America Latina. Acum, desi Romania are un nou statut – prin aderarea la UE –, FMI da din nou "sfaturi” autoritatilor de la Bucuresti, dupa ce o perioada ne-a cam lasat in pace. Expertii FMI s-au opus, la un moment dat, intentiilor Guvernului de a creste pensiile, reducerii TVA pentru alimente s.a. Cert este ca recomandarile (retetele) "stas” ale FMI, fara a tine seama de specificul (de realitatile concrete ale) unor tari – cum ar fi interdictia pentru statele debitoare de a acorda stimulente fiscale pentru vreun domeniu anume –, au condamnat, practic, unele state (debitoare) la perpetuarea subdezvoltarii. In cazul nostru – apreciaza expertii romani –, aplicarea recomandarilor FMI si dupa aderarea la UE ar echivala practic cu o sinucidere economica, intrucat fara un deficit bugetar, cofinantarea programelor necesare accesarii de fonduri europene este imposibila. Conform unui sondaj r