- S-a nascut la Baraolt, in Ardeal, a facut facultatea de teatru la Targu Mures, iar acum e actor pe scena Teatrului Odeon. Aparitiile sale scenice sunt atat de intense, incat par a crea un flux electric printre spectatori. Odata ivit sub luminile reflectoarelor, capteaza imediat atentia, si nu-l uiti nici dupa iesirea din sala, dorind arzator sa-l revezi -
Actor la Teatrul Odeon din Bucuresti, face roluri memorabile in "Epopeea lui Ghilgamesh" si in "Viata e vis". A lucrat sub bagheta unor coregrafi precum Vava Stefanescu, Razvan Mazilu, si a unor regizori de marca: Mihai Maniutiu, Dragos Galgotiu, Radu Afrim. Spune ca a inceput sa danseze pentru a elimina tot ce-i negativ din el si ca a ajuns la teatru pentru ca era singura modalitate de a-si pastra legatura cu sufletul. Istvan traieste cu pasiune fiecare gand, fiecare pas legat de teatru si de dans.
Un copil singuratic si inchis
- Baraoltul tau natal nu-i tocmai un oras cu o viata culturala intensa si, totodata, nimeni din familia ta nu a avut legaturi cu lumea artelor. De unde atractia pentru dans, teatru?
- O data, de doua ori pe an, in Baraolt se juca un spectacol mare de teatru. Era cate o trupa importanta aflata in turneu, ce ajungea si la noi. Uneori, mergeam si noi, cu autobuzul, la Sfantu Gheorghe, la Targu Mures, ne duceau cu scoala la teatru, dar nu cred ca vreun spectacol a avut efect asupra mea. Joaca mea de acasa cu dansul, cu teatrul, nu era de dragul artei (de fapt, nici acum nu ma consider artist), ci dintr-o nevoie, o faceam pentru a ma regasi si pentru a ma linisti. Consumam din surplusul de energie si, totodata, acumulam. Nu aveam nici un gand sa ma fac actor. Am si acum momente in care ma intreb: "Vreau sa fac asta, chiar imi trebuie asta?". Sigur ca-mi trebuie, dar nu ma regasesc in sistemul acesta, as vrea sa ma regasesc in lumea visului, asa cum o
