Atentatele din Norvegia, puse la cale de Anders Behring Breivik, au ridicat numeroase motive de îngrijorare, scrie presa internaţională. Deşi mulţi au condamnat acţiunile norvegianului, în urma cărora au murit 76 de oameni, au existat la fel de mulţi care au aderat opiniilor lui de salvare a Europei, aflată în faţa pericolului islamizării şi multiculturalismului. Renasc mişcările de dreapta din Europa?
Mişcarea extremistă de dreapta a avut puţin adepţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Au existat, bineînţeles, incidente violente puse la cale de aceste grupări. În anii '90, bandele compuse din tinerii fostei Germanii de Est au înclinat către "fantasmele" neo-naziste, răsfrânte asupra turcilor şi a altor imigranţi, deseori ajungând să bată în plină stradă străinii şi să incendieze centrele de refugiaţi.
La fel şi huliganii din fotbal, din anumite ţări - mai ales Germania, Marea Britanie şi Rusia - obişnuiau să strige sloganuri naţionaliste şi rasiste în timpul meciurilor de pe stadion, cutreierând şi vandalizând ulterior centrele oraşelor. Există dovezi şi privind legăturile organizaţionale dintre diverse fracţiuni ale grupărilor politice, precum Liga Engleză de Apărare, şi bandele huliganilor de pe stadioane.
De altfel, să ne aducem aminte şi de meciul din 19 iulie 2009, dintre Steaua şi Újpest Budapesta, din Liga Europa, când în tribune este afişat un mesaj îngrozitor: „Cât ţine femeia maghiară rahatul în ea? Nouă luni!". Citeşte mai multe AICI
Norvegianul Anders Behring Breivik, care a ucis 76 de persoane în numele luptei împotriva islamizării şi a multiculturalismului, nu a fost niciodată mai departe ca prezent de a fi un suporter huligan. Dar avea, într-adevăr, legături cu Liga Engleză de Apărare. Manifestul său intitulat "2083 - O declaraţie europeană pentru independenţă" conţine o mulţime de poveşti despre cavalerii medie
