Trupul decapitat de turci al domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, a fost răscumpărat de Doamna Maria şi îngropat în mare taină la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală.

Într-un anonimat aproape jignitor, Biserica Ortodoxă Română i-a pomenit, pe 16 august 2011, pe Sfinţii Martiri Brâncoveni. Spunem anonimat pentru că nicio publicaţie de marcă sau post important de televiziune nu a remarcat această mare sărbătoare creştină şi românească.

Despre viaţa lui Constantin Brâncoveanu s-a scris mult. Domnitorul, în vârstă de 60 de ani, a refuzat să se lepede de credinţa creştină, în schimbul vieţii. Astfel, pe 15 august 1714, înainte a de fi ucis, a fost silit să privească cum pruncii săi de parte bărbătească - Constantin, Ştefan, Radu şi Matei - şi bunul său prieten şi sfetnic Ianache au sfârşit ucişi prin tăierea capetelor. Conform cronicarilor, uciderea lor a fost de o cruzime care i-a îngrozit şi pe turci. Sfârşitul acesta de autentic martir şterge cu sângele muceniciei alte caracterizări nu tocmai elogioase despre domnul muntean, socotit la aceea vreme unul dintre cei mai luminaţi şi bogaţi oameni ai Europei.

Secretarul său, aventurierul italian Antonio Maria del Chiaro, îl descria pe Brâncoveanu – probabil din invidie - drept un "descurcăreţ". Unul care "ştia să tundă oaia fără s-o facă să behăie".

Moaştele de la Kilometrul 0

Sfinţii Martiri Brâncoveni au fost cinstiţi în mod deosebit de credincioşii Parohiei "Sfântul Gheorghe Nou" din Capitală, lăcaşul de cult sărbătorindu-şi cel de-al treilea hram. Sărbătoarea a fost dublată de faptul că în biserică se află şi mormântul şi moaştele martirilor. Delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost Părintele Arhimandrit Veniamin Goreanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Acesta a amintit de hotăr