Deşi blocul sovietic s-a destrămat în urma loviturii de stat din august 1991, proiectul refacerii fostei Uniuni Sovietice, într-o altă formă, rămâne o obsesie a actualilor lideri de la Moscova. Sursa: REUTERS
La două decenii de la lovitura de stat pusă la cale de comuniştii conservatori şi care a dus în final la prăbuşirea Uniunii Sovietice câteva luni mai târziu, puţină lume mai crede că evenimentele din august 1991 au echivalat cu o victorie a democraţiei. La 19 august 1991, susţinuţi de şeful KGB, Vladimir Kriucikov, şi de ministrul apărării, Dimitri Iazov, puciştii au anunţat că preşedintele URSS, Mihail Gorbaciov, aflat în vacanţă în Crimeea, era "incapabil să îşi mai asume exercitarea prerogativelor din motive de sănătate". Grupul a proclamat starea de urgenţă pe o perioadă de şase luni şi a reintrodus cenzura, permiţând intrarea tancurilor în capitala sovietică, Moscova.
Preşedintele proaspăt ales al Rusiei, încă republică în blocul sovietic, Boris Elţin, preia conducerea mobilizării populare anti-puci, susţinut de mii de moscoviţi şi apoi de unităţile militare. Lovitura de stat eşuează trei zile mai târziu, lăsând în urmă trei morţi. Aceste evenimente au semnat soarta Uniunii Sovietice, slăbită din cauza tendinţelor separatiste ale republicilor componente şi care s-a destrămat în cele din urmă în decembrie 1991.
Trista moştenire sovietică
Potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Levada şi citat de AFP, numai 10 la sută dintre ruşi consideră că înfrângerea puciştilor a fost o victorie a democraţiei. În schimb, patru ruşi din zece califică puciul ca "eveniment tragic cu consecinţe nefaste", conform anchetei amintite. Aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate sunt de părere că ţara "merge într-o direcţie greşită", faţă de numai 27 la sută care cred contrariul. Acelaşi sondaj a dezvăluit că 20 la
