Modul în care Biserica Ortodoxă Română înţelege să se comporte vizavi de Biserica Greco-Catolică mă scoate din sărite tot mai tare. Ultima chestie care mi-a stârnit indignarea e intenţia BOR de a resfiinţi mâine, 21 august, Catedrala Greco-Catolică “Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare. Pentru cei care nu ştiu, această catedrală a fost construită de credincioşii greco-catolici între anii 1905-1911, iar în 5 iunie 1930, prin bula papală „Sollemni Conventione” a Papei Pius XI, a devenit catedrală episcopală. Aici, în 2 februarie 1931, a fost instalat episcopul greco-catolic Dr. Alexandru Rusu, primul episcop de Maramureş.

În timpul ocupaţiei Transilvaniei de către Ungaria fascistă, episcopul Alexandru Rusu nu şi-a părăsit eparhia, ci a rămas în Baia Mare. De asemenea, timp de patru ani, între 1944-1948, episcopul Rusu a ţinut în Catedrala din Baia Mare predici critici la adresa regimului comunist. În 1946, a fost ales în funcţia de mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, alegere recunoscută de Sfântul Scaun, dar neconfirmată de guvernul comunist condus de Petru Groza, indiferent câte tratative s-au dus.

În ‘48 a fost arestat de regim, împreună cu alte patru feţe bisericeşti greco-catolice – vicarul general Ludovic Vida, protopopul Vasile Câmpeanu, canonicii Titus Berinde și Gheorghe Bob. După ce a fost plimbat prin mai multe închisori comuniste, episcopul Alexandru Rusu a murit în 1963 în penitenciarul de la Gherla, în celula nr.10, la subsol. A fost înmormântat în cimitirul închisorii, mormântul cu numărul 133, iar locul a fost arat mai apoi cu tractorul, din ordinul Securităţii.

Evident, Catedrala a fost dată în 1948 în administrarea Bisericii Ortodoxe, care acum are tupeul să o resfiinţească şi, mai mult, să sărbătorească 100 de ani de existenţă a ei, ca şi când a fost a ei din 1911. Ar putea sărbători cel mult 63 de ani, dacă tot vrea