- Editorial - nr. 850 / 20 August, 2011 Niciodata n-a existat, in randul liderilor maghiari, vreo deosebire intre asa-zisii "radicali” si "moderati”. Scopul lor a fost, este si va fi unul singur: autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc. Acestuia i-au fost subsumate toate actiunile din ultimii 21 de ani, ale acestor lideri, indiferent ca provin din Consiliul National Secuiesc, din cel al Maghiarilor din Transilvania, din UCM sau din UDMR. Deosebirea, daca aceasta totusi exista, este ca, in timp ce un Csapo Jozsef, Szasz Jenö, Tõkes Laszló sau Gazda Zoltan – ca sa enumeram doar cateva nume – au vorbit doar prin simpozioane, conferinte sau adunari secuiesti despre autonomie (reclamand-o la modul direct si rudimentar), liderii UDMR s-au aflat, ca si acum, mereu in Parlament sau in Guvern, ceea ce le-a permis ca, spre deosebire de cei amintiti, sa apeleze la parghiile puterii politice, in scopul obtinerii autonomiei. Una dintre actiunile de acest fel a fost elaborarea proiectului Legii minoritatilor nationale care, dupa ce in forma initiala, aprobata de un Guvern slab (si antinational), a fost respins in Senat, "zace” de mai multe luni, prin comisiile de specialitate ale Parlamentului. Proiect care, spunea Marko Bela la seminarul cu tema: "Autonomia, incotro?”, daca va fi adoptat, "incet, incet, vom construi un sistem de autonomii: autonomia culturala, administrativa si, in final, cea teritoriala, dezideratul final al UDMR.” Numai ca, in mod cu totul neasteptat si nescontat, proiectul legii mentionate – "fabricat” in laboratoarele UDMR – s-a confruntat (datorita prevederilor sale neconstitutionale) cu refuzul majoritatii partidelor politice romanesti de a-l adopta in aceasta forma. De aici, iritarea "la culme” a UDMR, fapt ce l-a facut pe Borbely László, presedintele Fundatiei Culturale "Dr. Bernady György”, sa declare, la un moment dat, ca "mentalitatea de turma si