"În România dacă ai norocul să te naşti într-un centru universitar atunci poţi beneficia de servicii medicale de calitate. Dacă ai ghinionul şi te naşti la ţară atunci accesul este redus drastic", ne întâmpină preşedintele Colegiului Medicilor Vasile Astărăstoae. Cifrele prezentate de el sunt seci şi necruţătoare: deşi circa 46% din populaţia României trăieşte în mediul rural, doar 9% dintre medici lucrează la ţară, dar şi din aceşti 9% circa 97% sunt medici de familie, ceea ce înseamnă, practic, că în mediul rural nu există doctori specializaţi decât pe medicina de familie, care este preventivă.

În ultimii 10 ani, din 2001 până anul trecut, fondurile alocate pentru Sănătate, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), au crescut de 4,7 ori, de la 3,7 la 17,5 miliarde de lei, echivalentul a 4,16 miliarde de euro. Calculat pe cap de locuitor, bugetul CNAS a crescut de la circa 170 de lei în 2001 la aproape 800 de lei. Calculul a fost făcut la o populaţie constantă de 22 de milioane de persoane.

În ciuda creşterii consistente a fondurilor, în cifre absolute, starea sistemului de sănătate nu pare să se fi îmbunătăţit în aceeaşi măsură. Principalii actori din sistemul de sănătate, de la preşedintele CNAS, Lucian Duţă, la Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor şi la reprezentanţii industriei farmaceutice din România, susţin, la unison, că principala problemă rămâne subfinanţarea sistemului.

Preşedintele Colegiului Medicilor: "Atunci aveai un leu şi acum primeşti patru. Pare mult, dar tot patru lei ai"

Întrebat de ce tot nu ajung banii pentru Sănătate, în ciuda creşterilor din ultimii ani (în perioada 2006-2010, de exemplu, fondurile CNAS au crescut cu 70%, respectiv cu circa şapte miliarde de lei), preşedintele Colegiului Medicilor a explicat că totul depinde de baza de raportare.

"Atunci aveai un leu şi acum primeşti