Un profesor de la Universitatea din Tel Aviv aduce in discutie o problema controversata: pot fi compatibile notiunile evreiesc si democratic, legate de statul Israel? Aceste doua forme ale gandirii umane reprezinta o provocare pentru statul israelian, in prezent.
Israelul a fost intemeiat ca un stat evreiesc. Declaratia de infiintare a statului israelian a urmat planulului adoptat de Adunarea Generala a ONU, care solicita instituirea unor state arabe si evreiesti in Palestina, scrie profesorul Asher Maoz, de la Universitatea din Tel Aviv, intr-un articol din publicatia The Jewish Chronicle.
Israelul nu a reusit sa adopte o constitutie cuprinzatoare. In schimb, o serie de legi de baza au fost adoptate de catre Knesset (parlamentul israelian - n.r.). In 1992, Knessetul a aprobat doua legi, care se ocupa de drepturile omului.
Acestea sunt: legea demnitatii umane si a libertatii si legea libertatii posesiunii. Ambele includ o clauza care prevede ca "in sensul prezentei legi de baza, este protejata demnitatea umana si libertatea, in scopul de a stabili o lege fundamentala a statului Israel, ca stat evreiesc si democratic".
Aceasta definitie destul de vaga a starnit multe controverse politice, dar si juridice. Unele opinii exprimate au afirmat ca un stat evreiesc ar putea fi orice, dar nu un stat democratic.
Aceasta controversa nu a scapat lumii rabinilor. Rabinul Robert Gordis a remarcat urmatoarele: "curentul principal al gandirii si traditiei biblice evreiesti este fundamental democratic si... a contribuit la formarea idealurilor democratice ale civilizatiei occidentale".
Desi cuvantul "democratie" este de origine greaca si a fost necunoscut in ebraica veche, el a continuat sa afirme ca: "Grecii ar fi putut avea un cuvant pentru asta, dar evreii i-au dat substanta".
O mare parte din cont
