Manifestările fizice şi psihice trebuie identificate devreme, în caz contrar riscăm să intrăm într-un cerc vicios şi să ne îmbolnăvim. Ignorat, stresul în exces creşte riscul de boli cardiovasculare, de diabet, depresie şi de accidente vasculare cerebrale.
Starea de alarmă în care intrăm atunci când ne confruntăm cu situaţii solicitante este o reacţie normală de adaptare a organismului. Un răspuns chimic complex, de scurtă durată, face ca inima să ne bată mai repede, să respirăm precipitat şi să simţim fluturi în stomac şi transpiraţii reci pe şira spinării. Dacă aceste situaţii solicitante sunt prea numeroase sau dacă organismul nu îşi revine corespunzător la starea de calm, apare stresul cronic. Acesta scade capacitatea de apărare a organismului şi creşte riscul de boli şi de probleme psihice. „Gestionarea stresului implică nişte schimbări în stilul de viaţă. De multe ori, cel stresat nu îşi conştientizează la timp limitele de adaptare şi continuă în acelaşi ritm până când simptomele fizice îl opresc", spune Lena Rusti, psiholog la Mentarex Consult din Bucureşti.
Poate fi şi pozitiv, şi negativ
Fiecare persoană are propria capacitate de adaptare la situaţiile potenţial stresante, cum ar fi provocările de la locul de muncă, relaţiile cu cei din jur, aglomeraţia, lipsa banilor. Unii s-au obişnuit ca stresul să fie o componentă normală a vieţii şi găsesc propriile trucuri ca să-l păstreze la niveluri suportabile. Ei chiar au nevoie de aceste provocări pentru a funcţiona, iar stresul adaptativ poartă numele de eustres. Dacă mecanismele de adaptare sunt depăşite, apare distresul, adică stresul dezadaptativ. Excesul de stres are consecinţe la toate nivelurile organismului. Psihic, stresul excesiv provoacă anxietate, iritabilitate sau apatie, scăderea puterii de concentrare şi a stimei de sine.
Atenţie la Schimbările de comportamen