Pat dublu, bucătărie utilată, toaletă ecologică, toate la un preț de 9.000 de euro, într-o rulotă. Plictisiți de vacanța clasică, unii români au prins gustul concediului „cu casa în spate“.

După multe vacanțe petrecute la cort, hotel sau pensiune, Sorin Drăghici s-a gândit că nicăieri nu e ca acasă, așa că și-a luat casa cu el în fiecare concediu, începând cu 2005. Atunci și-a cumpărat din Olanda, cu 3.000 de euro, o rulotă second-hand, pe care a schimbat-o după trei ani cu o autorulotă, pentru a putea explora mai mult destinațiile de vacanță.

„Cu autorulota am putut să fac drumuri lungi, cu popasuri dese“, spune Drăghici, administrator la o firmă de optică medicală din Capitală. Deoarece autorulota era tot second-hand și îl costa destul de mult să o modernizeze, Sorin a vândut-o acum două săptămâni ca să plătească avansul pentru o autorulotă nouă, în valoare de 53.000 de euro.

Rulotistul spune că acum s-a așezat, în sfârșit, la casa lui și are un argument pentru cei care au dubii: „rulota este singura alternativă comodă pentru a evita situația tristă în care pleci din apartament numai ca să petreci vacanța tot între patru ziduri, chiar dacă sunt de cinci stele“.

Asemeni lui Sorin mai sunt circa 14.000 de români, grupați în cluburi ale rulotiștilor, care populează an de an campingurile din țară; acestea nu sunt nici suficiente, nici la standarde europene. Clubul Campervan a făcut deseori lobby pe lângă autorități pentru îmbunătățirea condiţiilor din cele douăzeci de locuri de campare din țară, însă au primit de fiecare dată același răspuns: rulotiștii nu sunt încă atât de numeroși încât să se investească sau să se construiască alte locuri de campare. Importatorii condamnă această atitudine, pentru că ei simt că piața este în creștere, clientela întinerește și e mai dispusă ca oricând să investească în vacanțe.

Românii preferă autorulotele