Desi miza e mica, pentru ca invingatorul se bucura de numai un sfert de mandat, alegerile partiale din Neamt si Maramures sunt, in contextul actual, foarte importante, ca semnale politice.
Cele doua colegii libere au apartinut unui social democrat si unui liberal, asa ca pentru PDL o victorie ar fi un plus binevenit adus majoritatii destul de rarefiate, dar mai ales o revigorare a increderii foarte valoroasa in contraponderea sondajelor deloc vesele. Democrat liberalilor le-ar prinde tare bine un masaj psihologic care sa arate ca dracul nu e chiar asa de negru si picajul chiar asa abrupt.
USL lupta sa pastreze ce-i apartine deja, asa ca o eventuala infrangere ar insemna pierderea unuia sau a doua din mandatele deja adjudecate. Dar nu doar victoria in sine conteaza, cat scorul cu care ar fi ea obtinuta. Este pentru prima data cand cele doua partide trimit candidati comuni in alegeri parlamentare, asa ca rezultatul va fi un test pentru anul viitor.
Daca social liberalii vor inregistra victorii peste 50%, acestea vor putea fi interpretate drept o validare pentru existenta si strategia USL, daca nu cele doua scrutine ar putea zdruncina serios premisele Uniunii, chiar intr-un moment cheie, acela dinaintea marii imparteli de primarii si colegii.
In privinta candidatilor observam tendinte interesante. In Neamt, PDL a incercat, intr-un fel, o repetare a strategiei Teo Trandafir. Adica a ales un candidat cu priza la un anumit tip de electorat, agricultor cunoscut, dar foarte putin asociat cu partidul, cadidat care a mai si dus o campanie sub alta culoare decat consacratul portocaliu democrat liberal. Asadar o eventuala victorie a lui Adrian Radulescu nu stiu in ce masura ar fi si una a partidului. Mai degraba cred ca ar fi o dovada ca dl. Radulescu a reusit sa se distanteze foarte eficient la nivelul imaginii de democrat liberal
