În prezent, în judeţul Sibiu aproape că nu mai există comună străbătută de un pârâu mai serios care să nu aibă în impementare o microhidrocentrală. Specialiştii în domeniu spun că localităţile au numai de câştigat iar energia electric produsă este complet ecologică.
CITEŞTE ŞI:
Prima daună totală pentru inundaţii, plătită unui avrigean: 20.000 de euro
La Cârţişoara a fost inaugurată toamna trecută o microhidrocentrală de 2 MW. La Porumbacu se lucrează din greu şi urmează să inaugureze una de 3 MW chiar luna aceasta. Şi mai au în lucru încă una de 1,5 MW. La Râul Sadului mai este una în execuţie, în vreme ce la Boiţa, pe Căprăreţ, se mai lucrează la o microhidrocentrală. Şi din spate vine puternic Tălmaciu, unde două firme din Europa de Vest intenţionează să demareze anul acesta un proict. Plus Avrigul, care vrea una înpre Transfăgărăşan. La Gura Râului însă este tristeţe, proiectul pe microhidrocentrală fiind respins de Agenţia de Mediu.
De unde avântul acesta pentru microhidrocentrale? Mai ales că învestiţiile într-un astfel de proiect încep de la un million de euro în sus? În primul rând, primăriile nu au decât de câştigat. Majoritatea microhidrocentralelor sunt realizate în parteneriat între primărie şi firma investitoare. În 90 la sută din cazuri primăria vine cu terenul şi ajută cu hârţogăraia, investitorii vin cu banii. Pe urmă, firma câştigă din curentul electric produs iar primăria îşi ia o parte din bani prin contract. Echitabil de ambele părţi şi să nu uităm că sunt complet ecologice. “Chiar acum când m-aţi sunat dumneavoastră studiam împreună cu arhitectul-şef proiectul unei microhidrocentrale. Am primit de fapt, chiar luna asta, două propuneri pentru construcţie de microhidrocentrale, una din partea unei companii din Munchen, Germania, şi una din partea unei companii din Austria. Acum le analizam, să vedem cum este mai
