Deşi ar trebui să fie motiv de mândrie naţională, clădirile emblematice ale marilor oraşe, care ascund în spate sute de ani de tradiţie şi istorie, sunt lăsate în paragină din cauza nepăsării autorităţilor. În timp ce unele riscă să se prăbuşească, altele au început să fie exploatate din punct de vedere comercial, pentru evenimente festive, fără ca să îşi mai amintească cineva de trecutul lor grandios.

Simbolul litoralului românesc, la 100 de ani de la inaugurare, Cazinoul din Constanţa, nu mai reuşeşte să impresioneze decât prin mărime, timpul lăsând urme adânci atât pe exterior cât şi în interiorul său. În prezent, clădirea este victima nepăsării, pe de o parte, iar pe de altă parte, a crizei financiare. Şi de parcă toate acestea nu ar fi suficiente, mai nou, Cazinoul din Constanţa a devenit miză electorală sau, mai exact, motiv de dispută şi de schimb de replici acide între primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi ministrul Turismului, Elena Udrea.

În urmă cu patru ani, autorităţile locale au încercat salvarea cazinoului, când l-au concesionat, pentru 49 de ani, către SC Queen Investments INC SRL, parte a grupului „Queen" din Israel, un operator internaţional, care deţine alte şapte cazinouri de lux în întreaga lume (Rodos, Tanger etc.), inclusiv în România, unde administrează Casa Vernescu din Bucureşti. Criza financiară a dat peste cap planurile firmei deţinute de omul de afaceri israelian de origine română, Fredy Robinson, care nu a reuşit să se achite de obligațiile pe care şi le-a asumat şi care a sfârşit prin a renunţa la contract. În aceste condiţii, situaţia cazinoului s-a întors în timp numai că starea sa a continuat să se degradeze văzând cu ochii. În urmă cu câteva zile, problema Cazinoului din Constanţa a fost dezbătută de autorităţile locale şi societatea civilă în cadrul mesei rotunde. „Am considerat că, pentru comunitate, cel mai bine