În ultimile 48 de ore istoria s-a accelerat în Libia, rebelii au intrat în capitală iar soarta colonelul Gadhafi pare definitiv pecetluită. Chiar dacă dictatorul megaloman mai are resurse militare pentru a provoca o ultimă baie de sînge, regimul său ţine de domeniul trecutului.

În Franţa, cotidianul LE MONDE recurge de altfel la timpul trecut pentru a evoca aceste evenimente şi titrează, pe prima pagină: "Regimul colonelul Gadhafi a căzut". O cădere sinonimă cu o agonie de şase luni, pentru că actul de naştere al revoltei anti-Gadhafi a fost semnat în noaptea de 15 spre 16 februarie la Benghazi, cînd sute de persoane au manifestat împotriva dictatorului, inspirate de vîntul de libertate venit dinspre revoluţia tunisiană şi cea egipteană. Revolta libiană, credibilizată de Franţa

Revolta libiană a devenit însă credibilă în momentul în care Franţa a decis să recunoască mişcarea rebelilor şi să-şi trimită aviaţia pentru a-i apăra. Se poate spune deci că victoria rebelilor libieni asupra lui Ghadafi este şi o victorie diplomatică internaţională a preşedintelui Nicolas Sarkozy. Nimeni nu poate contesta în acest moment că şeful statului francez a avut mult curaj în momentul în care a decis să ia iniţiativa şi să-i mobilizeze şi pe ceilalţi lideri europeni în operaţiunea de debarcare de la putere a lui Gadhafi.

Statele Unite au şi ele meritul lor logistic enorm în acest scenariu, deşi America a preferat să rămînă oarecum în planul al doilea, dat fiind implicarea ei directă deja pe alte "fronturi" precum cel afgan şi cel irakian. Bernard-Henri Lévy şi revoluţia libiană

Există însă si un alt "personaj" care a avut un merit important, declanşator chiar, în evenimentele desfăsurate în Libia: este vorba de filozoful francez Bernard-Henri Lévy. Fără să aibă vreo funcţie oficială în diplomaţia franceză, el este omul care pare să-l fi convins pe preşed