Subliniind importanta antropologiei ca nou „umanism democratic”, Claude Levi-Strauss, fost antropolog francez si teoretician al structuralismului etnologic, analizeaza raportul dintre relativismul cultural si judecata morala, dintre gindirea stiintifica si gindirea mitica si sustine ca viitorul umanitatii va fi marcat de sfirsitul suprematiei culturale a Occidentului. Toate aceste teme sunt cuprinse in volumul Antropologia si probleme lumii moderne care a aparut recent, in traducere, la editura Polirom.

„Recunoscuta in intreaga lume, opera lui Claude Levi‑Strauss este astazi un laborator de gindire deschis spre viitor. Pentru studenti si pentru tinerele generatii, volumul Antropologia si probleme lumii moderne va constitui probabil cea mai buna introducere in intelegerea sensibila a lumii lui Claude Levi‑Strauss.", arata Maurice Olender in prefata volumului.

Volumul Antropologia si problemele lumii moderne reuneste trei conferinte sustinute in Japonia in primavara anului 1986, pe care autorul insusi a intentionat sa le includa intr-un volum cu acest titlu. Cele trei eseuri reiau temele majore care l-au preocupat pe Levi-Strauss, actualizindu-le. Pe linga legaturile dintre „rasa”, istorie si cultura, sint abordate probleme specifice lumii globalizate aflate in pragul secolului XXI, de la practicile economice la procrearea artificiala.

Claude Levi-Strauss (1908-2009), numit „parintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept si filosofie inainte de a se orienta catre etnologie si antropologie. A fost profesor la Sao Paulo (cercetarile etnografice de aici constituie sursa volumului Tropice triste, care i-a adus celebritatea), iar mai apoi, pina la pensionarea din 1982, director de studii si profesor la College de France, precum si director adjunct la Musee de l’Homme. A fost membru al Academiei Franceze din 1973. Dintre numeroa