Principalul efect vizibil al turbu­lenţelor financiare externe pe piaţa de la Bu­cu­reşti a fost săptămâna trecută creş­terea costului de finanţare al Ministerului Fi­nanţelor cu circa 0,25%: la licitaţia de joi pentru obligaţiuni de stat pe trei ani randa­mentul mediu acceptat a urcat la 7,34%, peste aşteptările iniţiale ale pieţei.

În acelaşi timp, suma pe care băncile erau dispuse să o plaseze a fost de numai 950 mil. lei, adică de circa 1,6 ori mai mult decât suma programată de Finanţe, faţă de su­prasubscrieri de peste 2 ori la alte licitaţii.

"Deşi inflaţia s-a moderat vizibil în ulti­ma perioadă, se pare că investitorii preferă să rămână prudenţi, iar două luni de dezin­fla­ţie nu sunt probabil suficiente pentru o schim­bare de optică. Există riscuri în creş­tere privind nivelul randamentelor la titluri de stat, riscuri legate de persistenţa unei aver­siuni ridicate faţă de risc printre investitori", consideră analiştii BCR.

De asemenea, ING notează diferenţa sem­nificativă dintre randamentul mediu şi cel maxim acceptat joi de Finanţe - de 0,15 puncte procentuale - nivel nemaivăzut din mar­tie 2010. "Aseme­nea diferenţe accen­tu­ea­ză incertitudinea şi ar putea avea un impact asu­pra licitaţiilor vii­toare."

Cererea de sub­scri­ere relativ redusă din partea băncilor nu este ne­apărat surprin­ză­toa­re având în vedere tensiunile care au apă­rut săptămâna trecută pe piaţa monetară, Banca Naţională intervenind prin două operaţiuni repo consecutive (lichidităţi contra titluri de stat) prin care a injectat un volum considerabil de circa 5,5 mld. lei (1,3 mld. euro). Dacă la prima licitaţie au venit cinci bănci, iar efectul asupra dobânzilor din piaţă nu s-a văzut, la a doua injecţie de lichiditate au participat nu mai puţin de nouă bănci, inclusiv jucători mari, potrivit infor­maţiilor de pe piaţă.

Întâmplător sau nu, sincopa de lichid