Clonarea a fost una din cele mai senzationale provocari in biologie, prin ultima parte a secolului trecut.

Dupa experimentul reusit cu prima oaie clonata, se parea ca se deschide orizontul nebanuit al unui boom biologic fara precedent, pana cand tot cercetatorii au tras semnalul de lalarma: joaca de-a clonarea este periculoasa, scrie Pravda.

Mutatiile biologice ne pregatesc multe surprize

Poti incerca experimentul, dar nu stii ce consecinte va avea, cu atat mai mult, cu cat amatorii de senzational au si planuit sa cloneze un nou Hitler, un Napoleon si chiar un Tutankhamon. In multe tari, legile au obligat cecetatorii sa fie prudenti in manevrarea materialului biologic.

Totusi, mai recent, cercetatori dornici de senzational si-au lansat in presa intentia de a obtine un brontozaur viu, acea specie preistorica disparuta acum 65 milioane de ani, din care n-au mai ramas decat schelete expuse prin muzee.

Ideea a venit dupa reusita unor cercetatori germani de a obtine prin mutatii biologice un stramos al calului: "equus ferus ferus", cunoscut si cu numele de tarpan.

Incrucisand mai multe specii de cabaline si folosind un ADN nealterat al acestui "equus ferus ferus", cercetatorii au reusit sa obtina exemplare cu infatisarea identica animalului disparut.

Exemplare din noua generatie a vechiului tarpan se afla si astazi in libertate. Ele pot fi observate, pascand, monitorizate discret, pe pasunile rezervatiilor din Germania si Polonia.

Un ADN de dinozaur este greu de gasit

Reusita acestei experiente determina in continuare cerecetatorii sa se intrebe daca este posibila obtinerea unor mamuti sau dinozauri, pe baza informatiilor genetice pe care le detinem din fosile.

Partea proasta e ca folsilele de dinozaur cunoscute nu ne pot oferi mult cautatul ADN nealterat.