De duminica incoace nu vorbim decat despre ulei, zahar, geci, pungi, iconite brichete si maturi. Mita electorala a devenit un refren numai bun de explicat orice: esec, victorie, tradare, prezenta sau absenteism la vot. Victor Ponta si Crin Antonescu pretind ca ea este singura explicatie a esecului USL din Neamt si a semiesecului din Maramures. Gheorghe Stefan priveste senin filmul impartirii de pungi si pretinde ca in spatele ei se afla o manevra a opozitiei.
Din nefericire, mita si turismul electoral exista si sunt o practica transpartinica. Ni le-a aratat din nou scrutinul de duminica. Din acest punct de vedere, am asistat la o gretoasa avanpremiera a marii pomanageli de anul viitor. Desi acum numai Opozitia acuza, ambele tabere au procedat la fel, caci, micii, berea, pepenii si brichetele USL nu sunt cu nimic mai prejos decat uleiul, faina, gecile si iconitele PDL. Si, pe ansamblul rezultatului final, cred ca ele s-au anulat reciproc.
Dupa cum este dezarmant faptul ca dupa 20 de ani de teoretica democratie, mai exista atat de multi oameni dispusi sa intinda mana dupa pomana electorala. Daca apoi voteaza in coformitate cu ea se numeste ca s-au vandut, daca iau mita si nu voteaza sau voteaza tabara adversa se numeste ca sunt tepari. Ambele ipostaze sunt la fel de degradante. Cert este ca atata timp cat o mana se va intinde sa ia, va exista mereu una care se va intinde sa dea. E legea cererii si a ofertei.
E drept ca mana s-ar intinde sa dea din ce in ce mai rar, daca sistemul de finantare a partidelor politice va fi modificat. Caci banii care se plimba intre clientela, partid si electorat sunt sursa de coruptie si impotenta a clasei politice. Dar ma indoiesc sincer ca exista vreun partid dispus sa incerce o reforma in acest domeniu.
Dar a reduce rezultatul alegerilor la mita si turism este o naivitate. Si ceea ce ar tr
