Scandalurile extrem de violente se țin lanț în ultimele zile în aproape toate orașele României. Poliția, așa rahitică cum a ajuns, reușește de cele mai multe ori să pună mâna pe maimuțele care flutură săbii, pistoale și bâte pe străzi.

După ce agresorii sunt luați din stradă se petrece însă un fenomen extrem de periculos. Procurorii și mulți dintre judecători consideră, din motive greu de înțeles, că nu se impune reținerea sau arestarea preventivă, dacă cel care a scos sabia nu a reușit să rănească pe cineva.

Foarte des, cei care depun plângeri pentru amenințare primesc răspunsuri seci de la Parchet: "nu există indicii că amenințarea reprezenta un pericol real". În logica procurorilor și judecătorilor care gândesc așa, simplul fapt că un individ flutură o sabie pe stradă nu e o amenințare reală la adresa cuiva. E o joacă nevinovată pe care legea nu trebuie să o descurajeze.

Din pricina acestei logici "judiciare", foarte mulți indivizi periculoși care au ratat ocazia de a răni grav pe cineva sau chiar de a ucide ajung înapoi în stradă. Aproape de fiecare dată sfârșesc prin a provoca noi scandaluri. Mulți dintre ei ajung după gratii abia când produc victime.

România este de câteva zile scena unor întâmplări extrem de violente. La Arad un polițist a fost băgat în comă de doi bătăuși de cartier cu aere de sportivi de performanță. La Reghin un șofer a fost înjunghiat în inimă în centrul orașului, în fața primăriei. Astăzi dimineață un tânăr a fost lovit cu o lopată în cap și ucis, de un grup de indivizi care trăiesc din taxe de protecție. Și lista poate continua cu multe alte întâmplări la fel de sângeroase. Unii dintre agresori au trecut cel puțin o dată prin fața unui procuror sau judector care a considerat că "nu prezintă pericol social real".

Cam ce credeți că înțelege dintr-o astfel de experiență un individ cu gândi