Sistemul bancar grecesc, aflat în miezul crizei datoriilor din zona euro, începe să dea semne se slăbiciune, în timp ce liderii europeni nu reuşesc să se înţeleagă asupra modurilor în care uniunea monetară poate fi scoasă din criză, iar creşterea economică a regiunii se apropie periculos de stagnare.
Băncile mari greceşti sunt pândite de o criză de lichiditate
Cele mai mari patru bănci geceşti, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au acceptat să achiziţioneze obligaţiuni de 50 mil. euro emise de una dintre cele mai mici instituţii de credit elene, Proton Bank, pentru a ajuta la recapitalizarea acesteia, scrie Financial Times.
În această săptămână, mai multe bănci greceşti intenţionează să acceseze lichidităţi de urgenţă oferite de banca centrală. Băncile elene au rămas fără garanţii de calitate după o serie de reduceri ale ratingurilor de credit efectuate de agenţiile de evaluare financiară şi nu mai pot cere finanţare de la BCE. Ele însă pot fi ajutate cu fonduri alocate de Banca Greciei, în acord cu BCE.
Toate cele patru mari instituţii de credit au în faţă o criză de lichiditate, în condiţiile în care guvernul va retrage din depozitele constituite la aceste companii zece miliarde de euro pentru a plăti datorii care ajung la scadenţă în următoarele săptămâni.
"În acest mediu este esenţial să se împiedice prăbuşirea băncii Proton şi crearea unei atmosfere de frică ce ar avea urmări neprevăzute", explică un reprezentant al unei bănci pentru a justifica raţiunea care a stat la baza achiziţionării obligaţiunilor Proton.
Proton Bank, cu doar 31 de sucursale, este prima bancă elenă care ajunge în pragul falimentului de la apariţia crizei datoriilor în Grecia, în urmă cu 18 luni. "Băncile mici sunt cele mai vulnerabile", spune un analist financiar.
Banca centrală a Greciei
