Un grup de câteva zeci de oameni adunaţi din toate colţurile ţării şi ale lumii au făcut săptămâna trecută o călătorie iniţiatică prin Maramureş avându-l ghid pe nimeni altul decât pe celebrul muzician şi promotor al foclorului autentic: Grigore Leşe.

Practicând o formă inedită de turism care s-ar putea foarte bine numi turism spiritual, cei ce s-au aventurat în această călătorie au pornit pe drumurile lui Leşe, refăcând traseul vieţii muzicianului. „Apăi dacă aţi pornit pe drumurile mele, să ştiţi că Leşe a mers şi la biserică şi la câmp şi la oi şi la hore şi la crâşmă", şi-a anunţat încă de la început Grigore Leşe „oastea" ce avea să-l urmeze pas cu pas vreme de o săptămână.

Călătoria a început, după cum era şi firesc, exact din locul de unde a început şi drumul lui Grigore Leşe în viaţă: în satul Stoiceni, la 7 kilometri de Târgu Lăpuş, la „colţul Şetrei", în munţii care i-au fost casă şi lui Pintea haiducul. Prima oprire a fost într-o seară de duminică la biserica de lemn din Stoiceni, o mică dar superbă bijuterie arhitecturală în stil maramureşean, înconjurată de cimitirul cu cruci mărunte şi smerite. Când s-a îngânat ziua cu noaptea, cei vii au venit în cimitir să-şi celebreze morţii. După ce în biserici s-a cântat Prohodul Maicii Domnului, femeile îmbrăcate în haine tradiţionale, dar nu în cele de sărbătoare, căci Ajunul Adormirii Maicii Domnului stă încă sub semnul doliului şi al postului, au venit la cimitir cu coşuri încărcate cu pancove şi plăcinte de post, cu varză şi cartofi, pentru a le da de pomană ca „hrană" pentru morţii lor. Despre legătura dintre lumea aceasta şi cea de dincolo a cântat şi Grigore Leşe împreună cu aromânii fârşeroţi veniţi tocmai din Cogealacul Dobrogei. La răstimpuri, femeile din sat intonau o priceasnă închinată Maicii Domnului. „Şi nu lăsa, Măicuţă, să pierim pe cale noi ce suntem fiii lacrimilor tale". Cân