Afirmaţiile preşedintelui Băsescu privind necesitatea suplimentării rezervei de aur a Băncii Centrale nu justifică urgentarea proiectului Roşia Montană. Mai mulţi analişti din România şi de pe pieţele internaţionale susţin că preţul-record de acum al aurului este unul speculativ, iar aceste cotaţii vor scădea pe viitor.

La doar patru zile după ce şi-a manifestat susţinerea faţă de proiectul Roşia Montană, preşedintele Traian Băsescu a afirmat din nou că exploatarea trebuie să înceapă cât mai curând. De această dată a adus drept argument necesitatea ca Banca Naţională a României (BNR) să-şi majoreze rezervele de aur, în contextul în care preţul metalului galben a ajuns la niveluri-record.

„Vă uitaţi ce se întâmplă cu toate monedele de rezervă, dolar, euro. Au probleme de stabilitate şi depreciere. (...) Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Băncii Naţionale Române. România are 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare din teritoriu naţional ar trebui să ridicăm la 200 de tone în următorii ani", a spus Băsescu luni seară, la TVR. Însă explicaţiile preşedintelui nu stau deloc în picioare pentru a argumenta de ce un şef de stat face lobby pentru un proiect minier care ar trebui să-şi urmeze cursul firesc al avizărilor, mai ales că este vorba despre un subiect extrem de controversat.

În primul rând, vor mai trece mulţi ani până ce aurul din minele de la Roşia Montană va ajunge în depozitele BNR şi nu se poate estima cum o să arate cotaţia metalului la acel moment. În plus, avansul galopant din ultimele săptămâni al preţului aurului, care a bătut record după record aproape de pe o zi pe alta, începe să semene cu un balon speculativ pentru mulţi analişti internaţionali. Ieri, în timp ce aurul depăşea pragul psihologic de 1.900 de dolari pe uncie, CNN a publicat o analiză potrivit căreia lumea financiară a început să se teamă de rapidit