Cine s-ar fi gandit ca un partid aflat in picajul abrupt al PDL, obligat sa deconteze o guvernare atat de controversata si o criza atat de aspra, va putea invinge USL intr-un fief social democrat si va putea impinge scorul la limita intr-un alt fief, de aceasta data liberal?
Greu de anticipat, dar nu si de explicat aceasta lebada neagra a alegerilor de duminica. A pune totul pe mita si turismul electorale echivaleaza cu caderea cam tampa intr-o capcana, caci cele doua tabere s-au dat in stamba cat au putut. Ca unul a avut mai multe autobuze si mai multe pungi e o chestiune de detaliu care nu putea schimba rezultatul final cu mai mult de cateva procente derizorii.
Dar USL se astepta nu numai la victorii, ci la unele de-a dreptul zdrobitoare, caci, nu-i asa, tinteste peste 51% anul viitor si ele ar fi presupus in primul rand ca electoratul sa sparga usile sectiilor de votare, ceea ce nu s-a intamplat.
Explicatia principala trebuie cautata altundeva: PDL a avut inteligenta politica sa exploateze la maximum singura carte pe care o avea la-ndemana si pe care le-a oferit-o pe tava Cristian Preda la alegerile, tot partiale, castigate de Teo Trandafir in sectorul 4 al Capitalei, alt fief al Opozitiei. Asadar PDL a jucat totul pe cartea votului uninominal.
Sa-l luam pe invingator: Adrian Radulescu. Candidatul, agricultor cunoscut si secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a fost ales perfect pentru electoratul tinta, adica unul rural. Vorbeste limba acestor oameni, le intelege problemele si asteptarile, nu le face promisiuni nerealiste, reseste sa rezoneze cu ei. Are un trecut, cel putin la prima vedere, curat si, extrem de important!, nu este un politician consacrat, fiind mai aproape de imaginea tehocratului, a independetului.
A evitat, de altfel, cu abilitate, portocaliul, inlocuit discret cu verdele. Nu s-a
