Cum faci să aduni o viaţă de om în câteva rânduri? Ai vrea să spui atât de multe şi, totuşi, cuvintele nu sunt suficiente. Mai ales că, despre EA, poţi folosi doar superlative…

Este una dintre cele mai importante dansatoare, coregrafe şi regizoare de balet ale ultimelor decenii, din Europa şi nu numai. A fost numită “cea mai originală voce a dansului contemporan”, “vizionară” sau “Mare Preoteasă a alienării”. Fără ea, teatrul şi opera nu ar fi arătat astăzi la fel, dar influenţele sale se fac simţite şi în artele vizuale sau în cinema. Încet, dar sigur, a redesenat harta artei teatrale, fiind promotoarea unui stil inovator, o fuziune unică între arta suprarealistă, drama sexuală, teatrul radical şi limbajul dansului, cunoscută drept Tanztheater.

Frustrarea, alienarea, cruzimea şi durerea se îmbină genial cu umorul, în majoritatea coregrafiilor ce îi poartă semnătura. Asta deoarece nu a interesat-o niciodată cum se mişcă oamenii, ci ceea ce îi mişcă. Fascinaţia pentru emoţiile primare a condus-o în realizarea majorităţii producţiilor sale memorabile, iar violenţa interacţiunii bărbat-femeie este şi ea o temă predilectă abordată. Lucrările sale descriu, cu o elocvenţă aparte, infinitele moduri în care Ei şi Ele aleg să se iubească sau să se războiască. ”Nu există creaţie teatrală atât de brutală sau de elegantă ca a sa, nu există femei mai puternice sau bărbaţi mai tandri, priviri, paşi, atingeri atât de veritabile precum ale sale.” (Neil Bartlett, 2005)

Amestecul de mişcări, sunete, imagini şi texte pline de tâlc topeşte graniţa dintre dans şi teatru. Producţiile sale multimedia adesea implică muzică eclectică şi decoruri elaborate (de exemplu, dacă în Vollmond jumătate din scenă este ocupată de un bolovan uriaş şi de apă, in Nelken aceasta este inundată de mii de garoafe. Dintre cele peste 180 de puneri în scenă existente ale operei lui Stravins