Atunci când informațiile oferite de bursele de valori nu sunt interpretate corect, companiile au de suferit. Chiar dacă putem spune că nu piața este vinovată de influența negativă asupra companiilor ci persoanele care utilizează informațiile, este evident că în lipsa acestor știri firmele listate ar fi mai liniștite.
Piața de capital este dominată, în prezent, de sentimente. Investitorii speriați de o posibilă reintrare în recesiune a economiilor vând fără discernământ orice acțiune. Sigur, au și motive. Nimeni nu a uitat prăbușirile teribile din 2007-2008, drept pentru care acum suflă și în iaurt.
Bursa este, în mod normal, oglinda care prevestește mersul economiei. La noi, cotațiile s-au prăbușit în 2008, iar economia a urmat-o în 2009. Dar acum nu pare să mai prezică nimic.
La nivel internațional, dacă numărul de noi locuri de muncă este mai mic decât așteptările, cotațiile scad. Dacă șeful Băncii Centrale Europene spune că nu este dispus să cumpere pera multe obligațiuni emise de Spania sau Italia, bursele se prăbușesc. Dacă Angela Merkel se strâmbă la Nicolas Sarkozy, acțiunile pierd instantaneu din valoare. Iar bursa de la București le urmează repede pe cele din statele dezvoltate.
Și reciproca este valabilă. Dacă presa scrie că site-urile de social media sunt cele mai căutate pe internet, atunci toată lumea vrea să cumpere indiferent la ce preț. Dacă apar zvonuri că un investitor vrea să achiziționeze o companie, majoritatea începe să achiziționeze indiferent de ce pierderi are respectiva firmă.
Intrepretările mișcărilor sunt, de asemenea, aberante. Dacă bursa a pierdut „miliarde” din capitalizarea (adică din valoarea tuturor acțiunilor listate, indiferent dacă sunt libere la tranzacționare sau nu) înseamnă că investitorii au pierdut acei bani. Sigur, și dacă evaluarea a crescut se spune că acționarii s-au îmbogățit cu respect
