În judeţul Olt este la mare cinste, în ultima vreme, braconajul cu ogari, în special în zonele de şes. Cele mai bune locuri de acest gen se găsesc în localităţile Perieţi, Schitu, Izvoarele, Coteana, Tomeni (Brâncoveni), Osica, Caracal, Corabia, Balş şi împrejurimile acestora.

Factorul determinant al folosirii acestei metode este, potrivit lui Cristian Dobrescu, inginer responsabil cu vânătoarea în cadrul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Olt, faptul că „vânătoarea cu ogarul este mai eficientă decât cea cu arma“.

Deşi acest gen de braconaj a atins, se pare, deja cote alarmante, responsabilii AJVPS nu reuşesc să depisteze decât o mică parte a celor care comit astfel de infracţiuni la regimul de vânătoare. Mai rău este că nici cazurile descoperite nu sunt finalizate aşa cum trebuie, fiind blocate la Parchet. „Nu prindem decât circa 3% din infractori şi, chiar şi dintre aceştia, doar 1% ajung la poliţie, deoarece, ca să poţi duce pe cineva la poliţie în astfel de situaţii trebuie să aibă vânatul asupra lui, or, cei aflaţi în culpă îl aruncă. Aproape toate cazurile se blochează la Parchet, primind soluţia de neîncepere a urmăririi penale, şi asta în ciuda faptului că legea este destul de clară în ceea ce priveşte asemenea infracţiuni, cei ce le comit fiind pedepsiţi cu amendă penală de la 5.000 la 25.000 de lei sau cu închisoarea de la trei la șapte ani. Problema este, însă, că legea nu se aplică. Pentru a diminua numărul unor astfel de fapte, ar trebui să colaboreze toate instituţiile statului. Discuţii am avut întotdeauna, dar rezultatele nu prea se văd, iar motivele invocate atunci când se dă soluţia neînceperii urmăririi penale sunt, în unele cazuri, cel puţin hilare: de exemplu, am prins nişte cetăţeni care vânau cu laţurile şi mi-au spus că au găsit aşa iepurii când veneau de la lemne. Am depus vreo șapte - opt plânger