Societatea umana are nevoie de reguli impartasite; ele produc capital social, care depaseste cu mult domeniul economiei. Dar este nevoie de o coordonare care sa selecteze valorile. Oricum, fara astfel de reguli nu poate exista capital social, fara acesta n-ar putea exista societate civila, iar fara aceasta din urma democratia nu ar avea sens. Economia se tertializeaza, serviciile detin ponderea in productia de avutie, bazindu-se tot mai mult pe informatie, pe inteligenta, pe cunoastere. De asemenea, economia se globalizeaza, comunicarea fiind extrem de rapida si pietele interconectate. "O societate bazata pe informatie are tendinta sa produca mai mult din cele doua lucruri pe care oamenii le pretuiesc in primul rind intr-o democratie moderna: libertatea si egalitatea", crede Francis Fukuyama in lucrarea Marea ruptura. Natura umana si refacerea ordinii sociale, Humanitas, Bucuresti, 2011. Avem mult mai multa libertate de a alege, ierarhiile si birocratiile se prabusesc, iar toate aceste schimbari aduc cu ele mai multa prosperitate, democratie si libertate, ca si o societate mai deschisa. Dar aceste avantaje recunoscute unanim sint insotite si de aspecte mai putin faste, cum sint cresterea infractionalitatii, a dezordinii sociale, dezmembrarea familiei, fenomene de jungla urbana, reducerea fertilitatii, slabirea increderii, insingurare, incertitudine, lipsa de securitate, de moralitate s.a. Intre valorile sociale traditionale si cele actuale s-a produs o mare ruptura. Putem spune, astfel, ca vechea ordine sociala a fost distrusa, odata cu intrarea in era post-industriala. Viata noastra sociala si morala a cunoscut o multime de rele, relatiile sociale, economice si culturale au devenit tot mai tehnologizate, individualismul tot mai pronuntat a subminat aproape toate formele de autoritate, slabind familiile, comunitatile si natiunile. Aceste aspecte sint firesti, erau an