România este pe poziţia a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă, dar a fost o vreme când era peste Italia, Australia sau Norvegia.

Preţul aurului a atins pe pieţele internaţionale mai multe recorduri istorice în luna august a acestui an, urcând marţi la un nou maxim istoric, de peste 1.900 de dolari pe uncie. La finele anului trecut, rezervele de aur ale ţărilor din întreaga lume se ridicau la 30.562 tone. Preţul aurului a urcat puternic în urma crizei financiare mondiale care a început în 2008 şi turbulenţelor care au urmat, deoarece aurul este considerat unul dintre cele mai sigure active din lume.

În luna iulie a acestui, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, în valoare de 3,767 miliarde euro, reprezentând circa 10% din rezervele internaţionale totale. România se plasează, astfel, pe poziţia a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă.

Istoricul rezervei de aur a României

Click pe imagine pentru dimensiunea originală

România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva Băncii Naţionale (BNR) la sfârşitul secolului al XIX-lea, imediat după înfiinţarea instituţiei în 1880, şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al 12-lea în lume. BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia şi se plasa pe locul 12 mondial, reiese din datele World Gold Council.

România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone. Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai puţin de 2 tone de aur în 192