Cetatea de la Căpâlna a fost unul dintre obiectivele strategie ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor. În prezent se mai păstrează doar o parte din zidurile monumentului care pot fi vizitate de orice turist.
Cetatea este al doilea monument din Alba aflat în patrimoniul UNESCO, alături de Cetatea ţărănească de la Câlnic. Monumentul de la Căpâlna a fost ridicat pe timpul domniei lui Burebista şi şi-a încetat existenţa în urma unui incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea.
Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea Căpâlna forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul Sarmizegetusei Regia.
Ruinele unui turn de apărare
În prezent pot fi observate zidurile groase de peste trei metri, prin care se mai poate reconstitui forma ovala a cetăţii, iar deasupra lor mai există şi azi ruinele unui turn de aparare, cu latura de aproape zece metri. S-a mai pastrat şi un coridor boltit, prin care se asigura accesul la creneluri şi la turnul de aparare. Zidul, care avea o lungime totală de aproximativ 270 de metri, a fost parţial distrus după pacea încheiată în urma primului război daco-roman şi reconstruit apoi în grabă în preajma celui de-al doilea conflict.
Click pe poze pentru galerie foto
Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Era întărită cu blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunătoare fortificaţii din Munţii Orăştiei, iar bo¬găţia materialului arheologic descoperit aici demonstrează amploarea relaţiilor economice derulate la Căpâlna. Starea în care s-au păstrat zidurile este,