Radu Berceanu aproba companiei Gabriel Resources, în noiembrie 1999, în calitate de ministru al Industriilor în guvernarea CDR, avizul de exploatare a perimetrului aurifer, acesta fiind actul oficial de demarare a investiției de la Roşia Montană. De atunci şi până acum, politicienii au vorbit mai mult sau mai puţin voalat despre preferinţele lor.
Traian Băsescu: Da!
În anul 2004, Traian Basescu afirma ca realizarea proiectului de la Roşia Montană reprezintă o „datorie de onoare faţă de Tara Moţilor". „Roşia Montană este o necesitate, prin valoarea proiectului şi a alternativelor de locuri de munca create în zona. Bănci extraordinar de mari din lume susțin proiectul şi sînt gata sa îl finanțeze. Este un argument ca băncile respective nu s-ar baga intr-un proiect în care sa se compromită", spunea el.
La începutul lunii octombrie 2004, Băsescu susţinea că poluarea pe care o va presupune exploatarea aurului prin tratare cu cianuri, aşa cum vrea să o realizeze Roşia Montană Gold Corporation, este mai puţin dăunătoare decît munţii de steril şi dinamitarea muntelui, folosite de compania de stat minieră care exploata atunci zăcămintele.
"Guvernul trebuie să aibă curaj să spună, în primul rînd românilor, că acest proiect trebuie început şi dus la bun sfîrşit", a spus Băsescu la 18 august 2011, la Sulina. Preşedintele a dat drept argument pentru începerea exploatărilor de la Roşia Montană evoluţia preţului aurului în ultimii cinci ani. "Ce ţară stă cu o asemenea avere în pămînt fără să găsească soluţii să o pună în valoare?".
În 22 august 2011, Traian Băsescu, invitat la TVR a declarat: „Acum susţin proiectul Roşia Montana mai mult ca oricînd din motive pragmatice. Vă uitaţi ce se întîmplă cu toate monedele de rezervă, dolar, euro. Au probleme de stabilitate şi depreciere. Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Băncii Naţionale Române. Român
