Căderea lui Gaddafi era aşteptată de câţiva ani buni, dar ţara riscă să devină un nou Irak, din cauza intrării unor elemente extremiste venite din lumea arabo-musulmană, dar şi ca urmare a lipsei unei conştiinţe naţionale libiene. Libia reprezintă însă o miză economică importantă pentru marile ţări industrializate. România nu are şanse să între pe piaţa libiană odată ce situaţia se va restabili din cauza lipsei de susţinere politică pentru firmele româneşti, dar şi a situaţiei economice a ţării. Afirmaţia îi aparţine lui Aurel Turbăceanu, primul ambasador al României în Libia, între 1974-1979. Fostul diplomat român apreciază într-un dialog cu Ştefan Popescu drept înţeleaptă decizia României de a nu recunoaşte imediat Consiliul Naţional de Tranziţie.
Rep.: Domnule ambasador, cum vă explicaţi evoluţia atât de rapidă a evenimentelor din Libia, căderea capitalei în numai trei zile?
Aurel Turbăceanu: Cred că situaţia din Libia este deteriorată mai demult, era normal să vină şi aces moment. Eu îl aşteptam mai de mult dar evoluţia evenimentelor a cam întârziat datorită măsurilor luate de colonelul Gaddafi şi datorită armamentului pe care îl are. Libia a fost, de altfel, un adevărat depozit de armament, după 1974-75 şi până în zilele noastre.
Sigur, existenţa multor triburi în Libia, intervenţia din cele două părţi - Est şi Vest - a insurgenţilor a grăbit mersul evenimentelor, ducând spre Tripoli. Colonelul Gaddafi nu va mai rezista...de mult îmi puneam problema cât mai stă...Nu credeam că rezistă atât de mult dar acum, cred eu, şi datorită susţinerii masive din partea NATO, acest proces a fost grăbit. Eu îmi pun problema ce se va întâmpla după si desigur nu într-un sens că dacă pleacă Gaddafi înseamnă că Libia nu mai are viitor.
Rep.: Riscăm să avem un nou Irak?
Aurel Turbăceanu: N-ar fi exclus să avem un nou Irak şi mă tem de existenţa
