Asta e, n-ai ce-i face! Lumea este în vacanţă, iar acest universal îl include şi pe politicianul român! Ştiţi dumneavoastră, personajul de care vi s-a făcut de atîtea ori lehamite; care crapă la televizor de grija noastră, dar nu se sinchiseşte decît să ajungă şi să stea cît mai mult în locul acela cu verdeaţă veşnică, unde nu este nici durere, nici suspin, unde viaţa pare fără de moarte, şi nu doar faptele, ci pînă şi oasele îi sunt albite cu isop, acum şi pururea şi-n vecii vecilor, amin! Nu care cumva să fiu înţeles greşit! Nu este chiar Raiul, dar are suficiente asemănări ca să fie rîvnit de toţi politicienii noştri şi se cheamă, banal, "Guvernare"! Nu izvorăsc din el patru rîuri, dar şi unul, "Bugetul", este de-ajuns, căci el revarsă fără număr şi fără contenire lapte şi miere prin cămările şi conturile celor care au avut tăria să se bată, pentru a ajunge la izvoarele lui şi virtuţile necesare, ca să învingă! Cum, la noi, politica este, prin definiţie, ceea ce face politicianul, zi cu zi şi ceas de ceas, dacă politicianul este în concediu, se cheamă că nici politică nu prea e. De unde şi disperarea editorialistului!
Rămas fără obiectul muncii, mi-am zis că este totuşi de datoria mea să fac ceva cu folos pentru cititorii noştri. Cum ar fi, de exemplu, un dicţionar. O carte utilă, care te lămureşte pe dată şi în puţine cuvinte cu tot ceea ce voiai să ştii, despre orice, dar n-ai avut curajul să întrebi pe altcineva! N-o s-o luăm de la A şi B, că prea ar fi scolastic! O să începem cu litera C şi vă propun, la întîmplare, primul cuvînt nevinovat care-mi vine în minte: CRIZĂ!
Problema cu noţiunea aceasta, atît de frecvent folosită în vocabularul nostru, în ultimii 150 de ani, este că, pentru grupuri şi categorii diferite de oameni, ea are mereu şi inexorabil alt înţeles. Ba, mai rău: pentru anume categorii de oameni ea are acum un înţeles, iar peste două