Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) îşi manifestă îngrijorarea faţă de recentele declaraţii publice ale autorităţilor referitoare la taxa clawback. Sursa: Northfoto

Reprezentanţi ai autorităţilor au afirmat public că la acest moment se află în lucru un format al taxei cu prevederi total diferite de cele supuse dezbaterii publice în urmă cu o săptămână, susţin cei de la ARPIM.

“Noua versiune ignoră complet opinia şi expertiza reprezentanţilor industriei farmaceutice. Considerăm că în acest mod se încalcă principiile bunei guvernări şi cele ale transparenţei iar semnalul transmis de autorităţi către toţi investitorii străini este unul dintre cele mai negative", afirmă Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

Şi producătorii locali de medicamente, membri ai Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), se opun introducerii unei contribuţii pe veniturile rezultate din comercializarea medicamentelor.

Aceştia acuză lipsa de coordonare dintre Ministerul Sănătăţii, care aprobă preţuri cu 35% mai mici pentru medicamentele fabricate local faţă de medicamentele inovative şi printre cele mai mici din Europa, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care decontează la peste 300 de zile medicamentele consumate şi Ministerul de Finanţe, care nu înţelege rolul produselor generice în reducerea costurilor în sănătate.

Mai multe ţări europene aplică deja taxa clawback

Taxa clawback se aplică în prezent şi în alte ţări ale UE, însă nicio ţară nu impozitează cifra de afaceri (vânzările totale), ci numai valoarea compensată de stat. Mai mult, statul nu percepe astfel de taxe înainte să-şi plătească datoriile către producători, subliniază reprezentanţii ARPIM.

În Belgia, de pildă, există o contribuţie de 6,73% aplicată pe valoarea vânzărilor rambursate şi o taxă de 1% pe vânzări