Afecţiunea apare de obicei la tinerii cu vârste între 20 şi 45 de ani, având o evoluţie rapidă şi severă către insuficienţă cardiacă. Este esenţial ca hipertensiunea pulmonară să fie diagnosticată corect, deoarece terapia trebuie stabilită în funcţie de tipul bolii. În caz contrar, afecţiunea este fatală.
Circa 2,5 milioane de oameni din întreaga lume suferă de hipertensiune pulmonară (HTP), iar în România se estimează că ar exista între 800 şi 1.500 de bolnavi. Boala apare din cauza creşterii progresive a presiunii sângelui în artera pulmonară. Astfel, pe fondul unor defecte congenitale, al unor afecţiuni cardiovasculare sau al altor boli pulmonare, tensiunea la nivelul plămânilor creşte. Acest lucru suprasolicită inima şi poate duce în timp la insuficienţă cardiacă.
„Hipertensiunea pulmonară poate apărea ca boală de sine stătătoare (forma idiopatică sau familială a bolii) sau ca o complicaţie a altor afecţiuni (forma secundară). Mai exact, hipertensiunea pulmonară poate fi asociată cu boli cardiace, cu alte boli pulmonare (BPOC, sindromul de apnee în somn sau fibroza pulmonară), cu tromboza şi cu embolia pulmonară sau cu alte boli de tipul HIV, sarcoidoză, tumori mediastinale sau hipertensiune portală", spune medicul specialist pneumolog Magda Ciobanu de la Spitatul Clinic de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" din Bucureşti.
Cea mai frecventă formă a bolii este cea secundară, însă cea mai gravă formă este cea apărută la copii, inclusiv la nou-născuţi, ca urmare a unor anomalii de dezvoltare.
De obicei, se depistează prea târziu
Potrivit specialiştilor, boala afectează de două ori mai multe femei decât bărbaţi şi, în 95% din cazuri, afecţiunea este depistată după aproximativ doi ani de la instalare, atunci când a ajuns deja în stadiu avansat. Iar acest lucru se întâmplă din cauza simptomelor uşoare, precum oboseala după efort şi durerile
