Prima campanie NATO necondusă de americani a evidenţiat limitările puterii militare a Europei într-o perioadă de creştere puternică a datoriilor naţionale şi de reduceri ale cheltuielilor pentru apărare în pofida scenelor din Tripoli, în care forţele rebele avansează susţinute de atacurile aeriene europene, scrie The Wall Street Journal.
"Cert este că Europa nu s-ar fi descurcat singură", a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.
"În lipsa investiţiilor în domeniul apărării, Europei îi va fi din ce în ce mai dificil să preia responsabilitatea pentru controlul crizei internaţionale dincolo de graniţele sale."
Temerile tot mai mari privitoare la capabilităţile Europei vin într-o perioadă de schimbări în ceea ce priveşte balanţa puterii militare la nivel mondial. Statele Unite sunt presate să-şi controleze cheltuielile militare, în timp ce China îşi întăreşte puterea militară.
În urma crizei financiare mondiale, cheltuielile din domeniul apărării ale statelor europene membre ale NATO sunt aşteptate să scadă cu 2,9% în perioada 2010-2015. Acestea au cheltuit în medie 1,7% din PIB pe apărare anul trecut, potrivit NATO, comparativ cu 5,4% în cazul SUA.
Rasmussen se arată îngrijorat de "diferenţa în creştere" dintre SUA şi Europa. Cu 20 de ani în urmă "aliaţii europeni reprezentau o treime din cheltuielile totale pe apărare ale NATO, în timp ce astăzi reprezintă doar 20%", arată acesta. Dacă trendul va continua, "SUA s-ar putea arăta interesate să colaboreze cu puteri emergente".
Forţele militare ale ţărilor europene încearcă să găsească modalităţi de a coopera pentru a compensa reducerile de cheltuieli, însă eforturile depuse în trecut pe acest front au eşuat.
Rasmussen spune că o soluţie este ceea ce s-ar numi o "apărare inteligentă": o cooperare între ţări la nivelul achiziţiei de echipamente de ap
