Primele menţiuni ale dealului Mamut apar la începutul secolului XIX în hărţile şi însemnările călătorilor străini, odată cu descoperirea unor fosile de animale preistorice. O măsea de mamut descoperită în 2009, în incinta Cetăţii Alba Carolina, a asociat şi mai mult numele colinei cu celebrul animal preistoric.
Dealul este menţionat pentru prima dată în hărțile vechi ale împrejurimilor orașului Alba Iulia în prima jumătate a secolul al XVIII-lea, cu denumirea de origine tracă sau iliră, de Măgura sau Măgurile.
Un secol mai tâziu, apare cu numele actual, de dealul Mamut. Zona apare menţionată în timpul Revoluţiei de la 1848 și 1849, când legiunile conduse de Axente Sever au trecut peste dealul Mamut, ca să asedieze fortificația bastionară de la Alba Iulia.
„Uriaşul împădurit“, consemnat de călătorii străini
Numele îl găsim şi în relatările călătorilor străini. Giovanandrea Gromo consemnează „Părăsesc Bălgradul…și mă îndrept către exploziile de rocă ale Trascăului, apoi de la Șard, unde Ampoiul se desparte de ultimul bastion al Metaliferilor, îl urmez spre vest pe sub Poiana Furcii, loc cu nume înspăimântător unde legile medievale «ridicau în furci» pe cei care nu se supuneau și care nu erau nobili, ci iobagi săraci. Părăsesc Șardul, satul străbunilor mei, ,iar în stânga se ridică coama prelugă a dealului Mamut, uriaș împădurit ce-a purtat de-a lungul secolelor mai multe nume“.
În documentele Episcopiei romano-catolice din secolul al XVI-lea apare ca Muntele Sfântului Mihail după hramul catedralei din Alba Iulia, nume pe care, însă, populația locală nu l-a preluat. Istoricii susţin că un toponimul este unul neobișnuit pentru dealurile din această parte a țării.
Măsea de mamut, descoperită în Cetate
Cele mai multe şi mai preţioase informaţii poartă amprenta naturalistului şi și arheologului Adalbert Cserni, care a fost şi primul
