Foto: Christian Silva / Jurnalul Naţional Investiţia de la Roşia Montană, care face obiectul multor declaraţii în ultimele zile, poate deveni „un factor catalizator al altor proiecte similare în acest sector”. Afirmaţia îi aparţine fostului ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, un suporter declarat al proiectului minier din Apuseni.
„Atunci când în România va începe să funcţioneze un astfel de proiect, orice alte proiecte asemănătoare, actuale sau viitoare, care au nevoie să fie ecologizate şi valorificate, au o şansă să fie puse în practică”, a declarat Vlădescu.
Potrivit acestuia, România are 22 de iazuri de decantare care prezintă un pericol ecologic „de sute de ori mai mare” decât cel preconizat pentru Roşia Montană, care este proiectat la un cu totul alt nivel de performanţă. În condiţiile actualei crize economice, dar şi luând în considerare celelalte urgenţe cu care se confruntă România, statul „nu ar avea banii necesari pentru modernizarea exploatărilor actuale”.
De asemenea, Vlădescu susţine că, în cazul specific al Roşiei Montane, proiectul minier reprezintă singura posibilitate pentru locuri de muncă în zonă, în următorii zece ani. „Proiectul este localizat într-o zonă minieră complet distrusă, pentru care România nu ar fi avut niciodată resurse să o scoată la lumină”, afirmă Vlădescu. Potrivit unor calcule deja existente, simpla ecologizare a actualului sit minier de la Roşia Montană ar costa între 150 şi 200 de milioane de euro.
În favoarea potenţialului de dezvoltare de pe urma proiectului de la Roşia s-a pronunţat anterior şi economistul britanic Alan Roe, consultant principal la Oxford Policy Management. Acesta a declarat că „nu poţi pretinde că aurul sau alte resurse nu există, dar poţi încerca să găseşti cea mai bună cale pentru a le transforma într-o forţă a binelui”.
Potrivit unui studiu dat publicităţ
