Începând cu data de 17 noiembrie anul acesta, românii nu vor mai putea cumpăra decât ţigări care se sting singure. Cu toate acestea, efectul lor asupra organismului uman nu este suficient studiat, atrag atenţia specialiştii.

Decizia de a înlocui ţigările obişnuite cu cele care se sting singure a fost luată, în primul rând, pe considerente socio-economice, pentru a reduce numărul de incendii produse de ţigările uitate aprinse. Ideea de a introduce pe piaţă ţigările RIP (de la Reduced Ignition Propensity - Tendinţă Scăzută de Aprindere) a pornit de pe continentul nord-american. Directiva a fost apoi adoptată de Uniunea Europeană şi, de anul acesta, de România. Problema este că nu au fost făcute suficiente studii care să arate efectele acestor ţigări asupra sănătăţii. „Atunci când s-a luat această decizie, problemele legate de sănătate au fost puse pe planul secund", spune medicul pneumolog Magda Ciobanu de la Institutul de pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Nivel de toxicitate crescut

Potrivit medicului Magda Ciobanu, au fost făcute la un moment dat unele studii în acest sens, primul mai serios fiind realizat la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii „Harvard" din SUA. Cercetătorii au observat că în fumul produs de aceste ţigări se găsesc substanţe toxice precum gudron, dioxid de carbon, dar şi alţi compuşi cancerigeni în cantităţi mai mari decât în ţigările obişnuite. Cu toate acestea, s-a considerat că diferenţele sunt nesemnificative şi s-a spus că oricum ţigara este toxică. În plus, au mai fost realizate unele cercetări prin care s-a testat ce conţine fumul produs de RIP, însă nu s-a studiat efectul inhalării lui asupra organismului uman. „De exemplu, în cazul ţigărilor light, unele studii arată că inhalarea fumului nu modifică concentraţia de nicotină din sânge şi din urină, însă se modifică concentraţia de alte substanţe conţinut