Agricultura făcută după ureche în Timiş face ca periodic să se producă în judeţ nu doar mini-dezastre ecologice, ci şi situaţii care pot evolua în adevărate catastrofe naturale. Incendierea miriştilor, rămasă de pe vremuri ca o metodă „extremă” de curăţare a terenurilor agricole, continuă să fie practicată în mod intensiv în Timiş, mulţi dintre adepţii acestor tehnici agricole neavând niciun fel de autorizaţii în acest sens. De aceea, multe incendii de acest gen sunt scăpate de sub control, o astfel de situaţie apărând şi zilele trecute când un incendiu, lăsat nesupravegheat lângă Timişoara era să cuprindă întregul Depozit de Zgură şi Cenuşă al Colterm.
Garda de Mediu, cu ochii pe agricultorii „piromani”
Deşi nu este recomandată de specialiştii din domeniul agricol, iar structurile de mediu comunitare se chinuie de ani de zile să convingă autorităţile române să interzică complet această tehnică de curăţare a terenurilor, arderile de mirişti continuă să fie utilizate intensiv de către agricultorii care consideră această metodă eficientă şi, mai ales, ieftină. Majoritatea habar nu au că trebuie să obţină avize şi autorizaţii pentru a desfăşura acest gen de operaţiuni, iar Garda de Mediu Timiş a fost nevoită în ultimele săptămâni să acţioneze în mod constant pentru a limita efectele unor astfel de incendieri scăpate de sub control.
Un asemenea incendiu, pornit zilele trecute şi scăpat de sub control de către o serie de proprietari de terenuri agricole din apropierea Timişoarei, s-a extins către Depozitul de Zgură şi Cenuşă al Colterm, putându-se ajunge nu doar la un incendiu care cu greu putea fi ţinut în frâu, riscând să se extindă spre oraş, ci şi la o adevărată catastrofă ecologică, la câţiva kilometri de Timişoara.
„S-a dat foc fără să se respecte nişte minime măsuri de prevenire a extinderii incendiilor, şi d
