La popoarele străvechi, adolescenţii erau tatuaţi ca parte a ritualurilor de trecere. Aceasta, potrivit credinţei că un băiat care nu putea suporta astfel de dureri nu era de niciun folos în luptă. Astăzi, tatuajul a devenit o modă foarte răspândită printre artişti, fie ei cântăreţi de rock sau actori de film. Pagini realizate de redacţia Historia.

În 1992, în apropierea graniţei Austriei cu Italia, pe înălţimile munţilor Alpi, a fost descoperit corpul unui bărbat. Cu hainele şi echipamentul bine conservate în gheaţă, bărbatul avea o vechime estimată de arheologi la mai mult de 5.000 de ani. Descoperirea a produs senzaţie. I s-a spus „Otzi, omul gheţurilor". Ei bine, Otzi avea în jurul gleznelor şi a genunchilor semne care semănau foarte bine cu tatuajele de astăzi. Au fost numărate 58 de astfel de desene alcătuite din puncte şi linii simple, iar istoricii au apreciat că tatuajele respective nu erau întâmplătoare, practica fiind probabil una frecventă în acele vremuri.

Dovadă stătea şi faptul că, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1948, arheologul rus Serghei Rudenko a descoperit în timpul unor excavaţii pe înălţimile munţilor Altai, la graniţa cu China, o căpetenie a sciţilor al cărei corp prezenta picturi cu animale fantastice: grifoni şi monştri a căror semnificaţie era magică, dar şi desene pur decorative. Toate arătau statutul social al celui tatuat. Mumia era mai veche de 2.400 de ani şi era foarte bine conservată.

Totemuri animale Sculptură a unei femei egiptene, cu modele din puncte, tatuate pe trup Foto: afp

Popoarele primitive îşi tatuau adolescenţii în cadrul ritualurilor de trecere. Teoria era că un băiat care nu putea suporta astfel de dureri nu era de niciun folos în luptă. În mod similar, se credea că fetele nu puteau face faţă chinurilor naşterii. Mulţi dintre aceşti copii, consideraţi sub standarde, erau însă ori