În procesul verbal făcut de poliţişti fuseseră consemnate câteva lucruri care se scriu în mod frecvent în asemenea împrejurări: numele victimelor, un bărbat şi o femeie tânară, ambii cetăţeni albanezi, numărul de înmatriculare al taxiului împreună cu numele şoferului austriac, precum şi împrejurările sau, mai exact, faptul că nu se ştia mare lucru despre accidentul acela. Nu se găsise nicio urmă de frânare sau de lovitură, oricât de atent fusese examinată maşina. Era clar că, în timpul mersului, se apropiase de acostament, ca şi când şoferul ar fi pierdut brusc controlul volanului, după care se răsturnase în prăpastie." Acesta este începutul celui mai recent tradus roman* din opera albanezului Ismail Kadare, un romancier care apare frecvent pe lista posibililor câştigători ai Premiului Nobel pentru Literatură şi recompensat în 2005 cu prestigiosul International Booker Prize. Un roman despre care editura spune că este "un splendid roman de dragoste, cu elemente de policier şi un suspans pe măsură, în centru cu un cuplu enigmatic, a cărui poveste se încurcă în firele complicate ale unor jocuri de putere. Cu ramificaţii în mitologia albaneză, cartea dezvăluie legăturile profunde dintre planul contemporan, aparent lipsit de orice substrat simbolic, şi întâmplările exemplare care alcătuiesc ţesătura lumii."

"Întâmplarea nu avea nimic neobişnuit. Un taxi căzuse într-o prăpastie la kilometrul 17, pe şoseaua care ducea spre aeroport. Cei doi pasageri muriseră în accident, iar şoferul, grav rănit, fusese dus în comă la spital.

Ismail Kadare (foto 2) s-a născut în 1936 în Albania, a absolvit Filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul "Generalul armatei moarte", care-i aduce notorietatea internaţională. În anii u