In Romania exista sate. Asta nu e o stire. Pentru 'Breaking News' ati gresit locul. In satele romanesti traiesc oameni cu aceleasi nevoi precum cei de la oras. Iarasi nu e stire. Satenii nu prea au acces la servicii medicale. Asta e stire? Nici pe departe. De fapt, aici nu gasiti stiri. Ci povestea din spatele titlurilor. Povestea reala a oamenilor care intampina dificultati ireale – pentru anul 2011 – in dorinta de a se ingriji de sanatatea lor.
Am coborat din masina iritat. Nici nu vroiam sa ma gandesc ce se intampla sub masina mea, cu ai sai 100.000 km la bord, trecuta prin toate calatoriile de documentare in care am fost in ultimii 7 ani. Enumeram ce ar putea sa apara pe devizul de la service: amortizoare, planetare, bucse, coloana de directie si cate si mai cate.
Ajunsesem in cel mai izolat sat din judetul Brasov: Selistat. Ultimul oras in care vazusem asfalt era Fagarasul, la 30 de kilometri distanta. Facusem o ora pe drumuri dificile si pentru un 4x4. Cautam sa vorbim cu satenii despre asistenta medicala in satele din Romania. Cand am parcat nici nu am vazut oameni pe ulita. Nedumiriti am inceput sa ne tocim incaltarile de oraseni nepregatiti cand s-a auzit un scartait de poarta grea, din acelea tipice pentru casele de sasi.
“Sarut mana! Ne spuneti, va rugam daca aveti medic aici in sat?”
“Este medic de familie, dar vine o data sau la doua saptamani, joia. Cand nu, tre' sa mergem noi in oras. 30 de kilometri. 45 de minute, 50. Merem pana acolo, la spital. Daca nu il gasim... Ce sa facem. Asta e. Trebuia sa vina saptamana asta, da' vad ca n-o venit. Tre' sa fac injectii la aia mici”.
Din aia mici are si tanara doamna trei. Cea mai mica, fetita, are doar 7 luni. Imposibil sa nu fi intrebat “Cum a fost cand ati nascut?”
“Am chemat salvarea si am mers la spital, cam un ceas. Asta e...”.
Tanara se indreapta catre mama
