Ei ies în stradă și spun, într-o germană stricată, că au fost afectați de tsunami-ul din Indonezia.

Cerşetorii proveniţi din România duc faima de "ţară întreţinută" până departe, în Germania. La Regensburg, un oraş bavarez de pe Dunăre, care este intens frecventat de turişti, ţiganii români cer ajutorul public într-o zonă situată între Catedrala catolică şi Piaţa Bismarck.

Etalând mesaje într-o limbă germană rudimentară, ei se plâng că au mulţi copii şi că şi-au pierdut casele după inundaţiile din România. "Nu am avut probleme până în prezent cu oameni proveniţi din ţările din Est, care cer bani pe stradă. Nu exclud faptul ca acei oameni de care întrebaţi să facă parte dintr-o reţea de cerşetorie. Ei pot cere bani nejustificat şi atunci Procuratura va proceda în consecinţă", ne-a declarat agentul de poliţie Kurt S. Wiemann.

Până la sosirea românilor în zonă, fenomenul cerşitului la Regensburg, un oraş cochet care posedă un imens centru turistic, era cvasi-necunoscut. Este de menţionat că activităţi ale unor reţele de cerşetorie cu rădăcini în România, în cazul cărora fusese deja sesizată Procuratura, mai fuseseră semnalate în sud, în localităţile Bermatingen si Markdorf.

"Asta cu inundaţiile este ieftină, ei se iau după buletinul meteo, ca să-i zic aşa. Am avut aici cazuri incredibile când, după ce au aflat de la televizor că a fost un tsunami prin Asia, unii dintre aceşti conaţionali au ieşit în stradă şi au cerut sprijin în bani, declarând în germană că au fost afectaţi de furtuni. Bine că a fost furtună în Indonezia. Dacă ar fi fost tsunami în Japonia, vă daţi seama că nu ar fi putut să cerşească fiindcă le-ar fi trebuit ochi încrucişaţi", ne-a declarat Ion V. Nacu, un inginer român stabilit de mulţi ani în Germania.