Ministerul de Finanţe a stabilit 16 moduri de fraudare a fondurilor europene, pe care echipe de control urmează să le depisteze şi sancţioneze. Metodele descrise de MFP nu stabilesc însă şi cum pot fi prevenite aceste fraude, ceea ce ar ajuta la economisirea unor sume importante.

Actul normativ publicat de Ministerul de Finanţe defineşte principalele 16 metode prin care se comit nereguli la atribuirea contractelor cu bani europeni.

Lista se bazează pe documente ale Comisiei Europene şi ale Asociaţiei Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor şi merge de la mită şi trafic de influenţă la cartelizarea firmelor participante la licitaţii şi achiziţii făcute pe ochi frumoşi. Neregulile se găsesc mai ales în domeniul asfaltărilor, construcţiilor de clădiri, echipamentelor electrice sau eliminării deşeurilor.

Când autorităţile ajută

Prima anexă a normelor metodologice pentru aplicarea ordonanţei privind prevenirea şi sancţionarea fraudei pune în evidenţă atât situaţii în care angajaţii statului acceptă mită, fac trafic de influenţă şi favorizează anumite firme, cât şi cele în care firmele se aliază între ele pentru a-şi împărţi banii din proiecte.

„Într-o procedură de atribuire controlată insuficient, personalul însărcinat cu contractarea poate manipula ofertele după depunere, în vederea selectării unui contractant favorit", poate anunţa o anumittă firmă despre cerinţele sau bugetul alocat unui proiect sau „poate fragmenta o achiziţie în două sau mai multe comenzi ori contracte de achiziţie în scopul evitării concurenţei sau a unei investigaţii efectuate de o autoritate de management de nivel superior", se arată în document.

Trucurile firmelor

Companiile se pot asocia fie pentru a câştiga contractele prin rotaţie - una dintre ele se prezintă cu cea mai bună ofertă, iar celelalte cu oferte fără şanse de câştig, iar la următorul