La TVR Cultural se transmite o emisiune pentru copii. Cineva aici, adică prezentatoarea, crede că e de-ajuns să fii tânără, blonduţă, să te costumezi în Albă ca Zăpada, să te machiezi cu un zâmbet amabil, ca lumea să stea cu ochii lipiţi de ecran când spui că eroina cunoscutului basm e „drăguţă“, fără să ştii, de fapt, cui te adresezi şi de ce. Ai putea dori, de pildă, să farmeci copiii cu un spectacol al Teatrului „Puc“ din Cluj-Napoca transmis integral. Sau ai putea folosi fragmente din spectacol ca să afle copiii ce au de făcut un regizor, un actor, un scenarist… Ai putea să-i ajuţi, chiar, să-şi construiască un teatru de păpuşi mai mic… Dar, nu amesteca, rogu-te, intenţiile, ca şi când n-ai şti ce vrei şi pentru cine, că se zăpăcesc şi pot izbucni în plâns telespectatorii. Prezentatoarea îşi începe prestaţia încadrată de două invitate – voci clujene din basmul cu păpuşi – despre care dovedeşte însă că nu ştie absolut nimic, pentru că le întreabă pe dânsele cum se numesc şi ce personaje interpretează. În treacăt şi superficial privite, iată cum arată câteva fragmente din spectacolul transmis pe scurtătură şi împănat cu „povestirile“ prezentatoarei: …Mama vitregă nu-i păpuşă, e doar o umbră. (Program de austeritate?) Pentru celelalte personaje apar însă păpuşi veritabile, însoţite de mânuitori umani, vii, în mantii negre. (A Publicitate ceste „umbre“ te pot duce cu gândul la teatrul japonez tradiţional, sau îţi pot trezi spaima de tâlhari.) Introducerea nu durează mult. Se ajunge imediat în casa piticilor. Paturi mici, dezordine. Albă ca Zăpada, săltată de mânuitor, trece la mătură. Apoi adoarme obosită şi apar piticii. Dimensiuni reduse, figuri de adulţi versaţi, nasuri roşii, bărbi, voci de copii şi voci decrepite, în amestec. Dar, să vedeţi, piticii sunt numai şase. Al şaptelea, „cel mai învăţat“ va apărea abia la urmă, aflăm, „împreună cu Îngeraş