Cu excesiv de multă discreţie, pentru prima oară fără bannere, afişe prin tot oraşul şi spoturi insistente pe micile ecrane, se fac totuşi pregătiri pentru Festivalul „Enescu“, a cărui ediţie XX va începe la 1 septembrie, având o încărcătură aparte şi pentru că la 19 august s-au împlinit 130 de ani de la naşterea Maestrului omagiat. Printre multiplele manifestări incluse până la 25 septembrie, vor avea loc şi lansări de discuri realizate de Casa Radio sau de „Electrecord“ unde, deloc întâmplător, s-a editat recent un excelent CD cu opusuri enesciene interpretate de pianistulViniciu Moroianu şi câţiva dintre colaboratorii săi apropiaţi. Cele 65 de minute de muzică sunt deosebit de atractive nu doar pentru că beneficiază de o abordare elegantă şi elevată ce reflectă profunda înţelegere a partiturilor, a spiritului atât de specific autorului, ci şi pentru că propun noutăţi cu valoare de eveniment. Astfel, dacă cele trei „Piese impromptues“ din op. 18 (Melodie, Vocile stepei, Mazurcă melancolică), preluate dintr-un recital susţinut de pianist la Ateneu în 2008, ca şi Piesa pe numele Faure, abordată sub acea cupolă cu un an înainte, sunt deci deja cunoscute melomanilor, asemenea Sonatei nr. 3, înregistrată special în 1988, o altă lucrare – Trio în la minor – s-a cântat, în 2007, la Palatul „Cantacuzino“, deci în „Casa Enescu“, pe baza manuscrisului descifrat şi transcris de compoz Publicitate itorul Pascal Bentoiu, redat acum în acea versiune deosebit de reuşită, gravată pentru prima oară pe disc. Aşa cum şi Nocturna Ville d’Avray poate fi ascultată după ce partitura a fost găsită în arhiva Muzeului „Enescu“, expusă anul trecut în manuscris într-o expoziţie dedicată muzicianului. Scrisă pentru cvartet cu pian, lucrarea s-a născut, aşa cum atestă şi titlul, în (sau pentru) ambianţa acelei vile din Franţa unde a locuit o vreme Yehudi Menuhin şi unde Enescu era ades