O echipă de cercetători a estimat prin studii serologice incidenţa globală cumulativă a infecţiei gripale pandemice H1N1–2009 înainte de vaccinare la sub 20%, mult mai mică decât 50%, cât s-a prognozat prin scenariul cel mai rău posibil, aflăm din BASIC (Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino, redactor şef dr. Viorel Alexandrescu). O estimare de ansamblu a fost de 11–21%, din mai multe rapoarte. Incidenţa diferă pe scară largă, în funcţie de grupa de vârstă, variind de la 34% la 43% la copiii de vârstă şcolară şi ajungând la numai la 3% la adulţii în vârstă. Rata mică de infecţie la persoanele vârstnice este probabil determinată de expunerile anterioare ale acestora la variante ale virusului pandemic, ceea ce explică în mare măsură incidenţa generală scăzută a infecţiei. Echipa de cercetători a analizat studiile serologice privind infecţia H1N1–2009 publicate între aprilie 2009 (începutul pandemiei) şi decembrie 2010. S-au folosit studiile serologice, care au inclus probele prelevate înainte de pandemie şi după primul val, dar înainte ca vaccinurile să devină disponibile pe scară largă, la sfârşitul anului 2009. S-au găsit doar 12 studii din opt ţări care au îndeplinit criteriile de analiză. Mărimea eşantionului a variat de la 15.000 de probe, într-un studiu din Hong Kong, la 600, într-unul canadian. La copiii de vârstă şcolară (5–19 ani), ratele de incidenţă a Publicitate u variat de la 34% la 43%, deşi au existat unele incoerenţe la subgrupuri în cadrul acestui interval. În cazul în care grupele de vârstă au fost separate (un studiu în Hong Kong), s-au observat rate mai mari la copiii de şcoală primară (5–12 ani), în timp ce studiile din Australia şi India au arătat o rată crescută la copiii mai mari. La copiii de grădiniţă (0–4 ani), incidenţa a fost de 16–28%, în funcţie de numărul limitat de studii care au inclus acest grup